E ceva despre dragoste !


E dimineata. N-am putut sa dorm, m-am confruntat cu frigul si totul din cauza ta, nu ai vrut sa ma lasi sa plec cand am vrut. M-am trezit intr-o casa straina si simt ca innebunesc.
N-am baterie la telefon, perfect !
Ma ridic brusc, imi iau paltonul pe mine. Vad ca toata lumea doarme, dar nu-mi pasa, eu voi pleca. Usa e deschisa, ma gandesc ca poate sunt norocoasa..n-am lasat decat o amintire, nimeni nu va stii cine a fost umbra care a iesit pe usa [probabil se vor gandi ce hot amabil, n-a furat nimic]. Sunt in partea opusa a orasului si sunt dezorientata. Optez pentru mersul pe jos, pentru ca nu am nici cea mai mica idee unde e statia de autobuz. Merg pe strada, ciufulita, cu cearcane la ochi, sunt personaju dubios dintr-un ocean format din persoane matinale. Nu privesc pe nimeni in ochi, sunt cufundata in ganduri, reflectez asupra celor ce s-au intamplat. Se poate spune ca am remuscari, dar in acelasi timp ma simt mandra de fapta pe care-am savarsito.
Contempland asupra faptelor imi dau seama ca am luat decizia corecta, pentru ca la final conteaza ce imi doresc si ce pot sa obtin, alta solutie nu exista. E vorba de satisfactia psihica si fizica, e vorba de maximul atins prin contopirea unor elemente care n-au nicio legatura unul cu celalalt, dar care au fost aduse impreuna in anumite circumstante. Si eu tot ma gandesc……

E seara, e ok, e distractie. Sunt persoana vesela, ca de obicei..Toata lumea se intreaba cat pot sa rad, eu ma intreb daca mai pot sa ma opresc. Vorbesc si folosesc cateva ‘inside jokes’ pe care le am cu iubita mea Jolene. Uneori ma intreb cum pot doua fete ca noi sa fie prietene. Ea are tot din punct de vedere material, eu nu am nimic. Totusi, nu exista comparatie, eu stiu sa obtin imposibilul, in timp ce Jolene spera sa apeleze Universul la ea, fara sa faca nicio miscare. In seara asta e diferit, nu avem gusturi diferite. Jolene pune ochii pe ceea ce vrea, iar eu nu ma pot abtine sa nu am o farama de invidie si ura strecurata in inima mea iubitoare. Nu vreau sa o las sa obtina nimic de data asta, esti tu in joc. Ma lipesc de tine si am grija sa-ti transmit tie mesajul, in timp ce Jolene nu are nici cea mai mica idee ca s-ar intampla ceva. Dupa cateva minute ajungem in intuneric, ne sarutam nebuneste fara sa spuna nimeni nimic, exista doar un sentiment de vinovatie, o insel pe Jolene, dar ea constant renunta la orice, si nu vreau sa creada ca eu nu sunt in stare sa am ceva ce poate sa fie al ei. Nu sunt eu de vina, e agitatia hormonala care ma innebuneste, ma face sa ravnesc ceva cum nu s-a mai intamplat demult. Incerc sa beau si beau incat sa nu afisez gelozia fata de ea. Imi pastrez buna dispozitie si iti urmaresc fiecare pas. Intamplarea face sa disparem amandoi si simt dorinta, care e din ce in ce mai intensa. Nu e nevoie de cuvinte, telepatic obtinem ce ne dorim si asta fara sa spuna nimeni nimic. Ideile si gandurile noastre sunt cufundate in intuneric. Nu-mi mai pasa de ceea ce se intampla, imi pasa doar de bine, incep sa cunosc egoismul. In treaba asta, totul e o lupta si fiecare castiga in felul sau, e un razboi rece pentru cauze calde.
Imi croiesc drum prin calea lactee si construiesc drumul viselor mele. Ma faci sa fiu pe culmea fericirii, ma confrunt cu dezamagirea unei posibile pierderi, cunosc gelozia orbitoare si intr-un final realizez ca batalia e a mea. Evenimentele petrecute imi dezvaluie mai tarziu ca pentru a castiga razboiul a trebuit sa pierd un oras, dar e ok, sunt impacata, datorita castigului..
..iar la final, ma pupi pe frunte si pleci ; iar eu ma ghemuiesc pe canapea si adorm cu gandul la tine.

Ajung acasa. Stiu ca am de luat o decizie matura, care poate sa faca victime, dar nu ma tem. Nu pot sa ma confrunt cu sentimente adolescentine, nu pot sa fiu speriata de luarea unei decizii. Ma asez pe scaun fara sa-mi dau paltonul jos. Imi aprind tigarea si ma uit in gol, cantaresc posibilele castiguri/pierderi in balanta. Imi trec mana prin par neglijent si realizez ca-ti simt parfumul…si asa iau decizia finala. Nu-mi doresc sa devin sclava prieteniei lui Jolene, asa ca aleg ispita, te aleg pe tine. Prefer sa am ceva ce imi doresc eu, ceva pentru care ma zbat, ceva pentru care merita sa lupt, iar ea…nu e asa ceva. E ceva despre dragoste, un joc complex, un labirint al mintii, ratiunii si sufletului. Sper sa ma-ntelegi.

Anunțuri

Despre viiirgi
Despre mine.

7 Responses to E ceva despre dragoste !

  1. Evelina says:

    deci da….nu credeam ca poti fi atat de profunda!(dar nici nu ma indoiam de asta) :))ce sa zic…..imi place ce citesc…ma intreb acum daca e pe bune sau sunt doar niste franturi dintre vis si realitate…vbm noi;))despre asta si despre altele:>:>

  2. Ioana Ursescu says:

    Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii scrie pe tn !!!!<3

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: